Alimentaţia corectă, un pas către o viaţă lungă şi sănătoasă

Adoptarea unui regim alimentar sănătos asigură o hrană completă pentru menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. De aceea, recomandăm tuturor cititorilor şi celor care doresc să aibă un stil de viaţă sănătos să renunţe la alimentele de tip fast-food, la preparatele bogate în grăsimi, la consumul excesiv de cafea şi alcool şi să prefere ceea ce natura ne oferă cu generozitate: fructe şi legume proaspete, sucuri naturale, lactate şi alimente preparate termic într-un timp cât mai scurt, astfel încât produsul final să nu piardă proprietăţile benefice (vitamine, săruri minerale). În numărul de astăzi vă prezentăm, aşadar, regimul alimentar necesar pentru păstrarea unui organism tânăr şi viguros.

Interesant...  Încă din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trăit 104 ani, scria: „Cu cât ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede“. Introducerea alimentaţiei carnare, prin vânătoare şi prin creşterea animalelor domestice, a fost considerată drept cauza principală a scurtării duratei de viaţă. Mesele copioase cu cărnuri, slănine, afumături, mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele şi tutun dau multă satisfacţie pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii. Prin modificarea toleranţei digestive şi prin reducerea treptată a funcţiilor enzimatice, mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări, constipaţii, cancer de colon). În unele cazuri, acestea măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. De asemenea, consumul în exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancreasul şi duc, uneori, la diabet zaharat.

Supraalimentaţia oboseşte inima

Peste aceste plafoane, cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei activităţi fizice mai intense. Este foarte dăunătoare hrana consumată în exces, peste potenţialul de prelucrare a aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi suprasolicitat. La persoanele gurmande se deschide uşor calea spre îngroşarea vaselor sanguine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor, formarea de cheaguri de sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii, aflată într-o continuă oboseală.

Pledoaria pentru cumpătare la mâncare şi băutură a fost lansată încă din Antichitate. Pitagora menţiona că:„în cumpătare stă forţa spiritului“. Ulterior, orientalii, în special tibetanii, au pledat pentru o reducere a cantităţii de hrană, punând mare preţ pe felul cum se face masticaţia şi, mai ales, pe ritualul mesei, în linişte şi respect. De altfel, popoarele care, prin tradiţie, exclud excesele alimentare (ex. japonezii) au o rată mult scăzută a îmbolnăvirilor de cancer.